agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-07 | | prin aerul înecat de atâtea arome măslini și portocali și sardină coaptă pe jar orașul își cerne trupul obosit peste fluviul Tejo acolo unde lumina difuză și leneșă a înserării trage cortina peste scena zilei în falduri grele și lăptoase precum un furnicar tenebros carnal și suprapopulat metropola înghite și digeră dinamica ordonată a trudei și o transformă în două entități pradă și vânător miros de parfum înțepător opium și cocaina amestecat cu cel al țigărilor suaves portugues de corpuri contorsionate în armuri de toate culorile ce remodelează aparențe gata să-și arunce lasoul în arenă sângele aleargă prin ele la fel ca aerul comprimat într-o orgă agonia eliberatoare a strigătului de S.O.S se simte cum crește dorința peste dalele pietruite ca iarba de pir lăsându-se călcată în picioare imediat să se agațe și să îmbrățișeze zidul trupurilor asemenea unei iederi sălbatice alpinist sinucigaș dar atât de fermecător în ignoranța-i primară se amplifică febra așteptării dinaintea deschiderii jocului de casino ferment halucinogen ucigător must de ambrozie nedospită în alchimia otrăvii ancestrale a pierzaniei cine va fi câștigător și va juca trifoiul cu patru foi la masa ruletei uriașe unde există câte un revolver pentru fiecare cumpărător de noroc ah dulcea ispită înveșmântată în hlamida pseudoputerii ce acoperă nudul transparent oferindu-se inconștient ghilotinei metamorfoza ascezei nicicând împlinite sub sărutul atâtor guri flămânde înghițitoare de foc și vărsătoare de venin șarpe cu clopoței de cristal ce susură cuvinte în silabe dintr-un poem afrodisiac păcătos și contagios drept panaceu efemer al trupului prizonier etern al dorinței între zidurile cetății asediate o chitară plânge în vers de fado și picură în vinul de Porto dorul de eternitate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate