agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1845 .



Poezii de dragoste
poezie [ ]
" Frumoasă poezie ! "

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [IoanStePopa ]

2005-02-12  |     | 



,Poezii de dragoste” sună banal, azi, când sexul sau alte instincte ,fundamentale” sunt împinse în față.

Dar și ura este o manifestare disimulată a dragostei. Adesea ea este în spatele acesteia.

Dar dragoste față de ce?!

De la compasiunea creștinească pentru semeni și până la venerație trebuie să ne conștientizăm carisma.

Numai după ce treci atent prin viață și asculți cu înțelepciune voci dumnezeiești, poți contempla cu încredere ceea ce pare înfricoșătorul neant, și dai după puterile tale, în lături, stavilele deșertăciunii. Fie ca Domnul să nu ne lase a cădea în ispite...

Autorul













Cântecul

El e izvorul ce ne-ngână

și o sfârlează toamna-n deal,

e-n fluierele de la stână

și-n trâmbițatul matinal.

E chiot lung de bătălie

sau pacea gurilor de rai,

o doină-n noaptea străvezie,

un grai vrăjit de lorelai.



E-aleanul mării zbuciumate

și-ademenire de sirene,

e-n sonuri de singurătate

ce picură din plânse gene.



E glasul frunzelor din coastă

și al cocorilor hoinari,

baladă despre-o zi nefastă

și bocetul de la Joi-Mari.



Se tânguiește Dumnezeu

nemulþumit de ce-a făcut,

și-atunci m-apuc si plâng și eu

cu fața-ntoarsă spre trecut,



să vă las cântul, când mă mut...


______________________________________________


Eminesciană

lui G.C.

Câte lujere subțiri

purtând flori prea delicate

ne veghează amintiri

și ruine de cetate!...



Că pe unde-au fost palate,

codri de stejari și-arini,

peste drumuri astupate

înfloresc grădini de crini.



Nu simțiþi ce românește

stăruie miresme-n veac?

Poezia lor sporește

în tărâm deloc sărac...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!