Voia Ta

De voia Ta, eu am uitat, Părinte -
Și poate voia Ta e să îngheț,
Să fiu flămând, sărac, să n-am morminte,
să fiu o silă omului de preț -

Și poate voia ta e să n-am casă,
Și poate voia Ta e să n-am fii,
Nici mâini să n-am, nici ochi, să n-am acasă,
Nici vorbe blânde spuse la copii -

Și poate voia Ta e să am chinul
Cea mai de preț comoară pe pământ,
Să-mi fie voia Ta întreg preaplinul,
Și răul meu să-mi fie veșnic sfânt -

Și, Doamne, în afara voii Tale,
Învață-mă de preț să n-am nimică,
De voia Ta să nu-mi mai fie frică,
Să-ți mulțumesc când îmi aduci în cale
Răbdarea care veșnic nu se strică,
Și rugăciunea tainei madrigale
Ce-n sufletu-mi de Iudă, se-nfiripă...