agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-28 | |
DOAMNE, ce dor mi-e de
muntii Romaniei, ceata ce ascunde potecile ondulate, plopii eminescieni, mireasma florilor de soc, dulceata de nuci, de trandafiri, apusuri delicate la Delta Dunarii... DOAMNE, nu mai ajung sa-i imbratisez copacii, sa-i beau izvoarele de speranta sa-i sarut frunzele de smarald, rugina si aur. Ce dor mi-e de Cheile Bicazului, Poiana din Brasov, Somesul meu, Clujul meu cel drag, Marea Neagra, cocosii ce ma trezeau cu noaptea-n cap la Ramnicelu in casa bunicilor, medievalul Sibiu, Medias, Braila, Galati, Constanta, Ah! dansul litoralului... ghioceii la colt de strazi, painea de cartofi chiar de stateam doua ore in rand pentu ea, branza de vaci cum se mai faleau taranii de ea, rosiile ce nu aveau gust de plastic, napolitanele Danut, costau trei lei la vremea cand am plecat in zborul meu spre libertate si singuratate amara, lasasem mult in urma in tara cea batrana, nu preveneam ca de dorul ei ma voi topi... inima asta batrana sangerand pentru iubire... Unde esti tata, sa-mi citesti versurile? Te-ascunzi prin rai, sau unde-ai poposit? ti-aduci aminte cum iti cantam la pian, cum ti-am recitat Luceafarul lui Eminescu la sapte ani? le stiam pe de rost de dragul tau, ce mandru erai... E prima data cand iti scriu un vers, azi, o alta zi de post trece prin lacrimi... ce rugaciune imi va fi auzita? Doamne, ce dor imi e de speranta, de increderea ce o aveai in mine... Doreai sa devin “cineva” -Nu te intrista! sunt bine... asa cum sunt acum o pasare alba cantand pentru pace... Poate pe undeva ma vezi, imi asculti trilul, poate de undeva imi trimiti un semn... De-as sti ca sufletul ti-e impacat. -Te-am iertat !!! ca ai plecat de langa mine. Eram doar un copil, opt ani imi numaram pe degete cand ai plecat in lumea oportunitatii... De aici cant de dragul tau Printre fulgii transpareti iti scriu aceste randuri in lacrimi. De dragul tau ma rog in miezul noptii. Afara-i frig, inca respir dar nu prea mult. Curand te voi vedea, cenusa-mi se va contopi in balade, de dragul Transilvaniei, de dragul romantelor romanesti, de dragul tau... copyright -Adela-Adriana Moscu, 17 Februarie, 2005, USA
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate