agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-04 | |
Am a vă spune multe despre dumneavoastră
dar să începem cu începutul, stimată audiență, nu-i așa? cu începutul, mereu începutul când pielea fiecăruia e mai fragedă, iar inima ușor... atât de ușor de străpuns ...aveați atunci luna sub călcâie și-o învârteați după plac un disc de vinil galben pe pick-up-ul vieții voastre. Aceasta e o conferință cu final neașteptat dacă voi începe să mă zvârcolesc împușcați-mă! nimănui nu-i trebuie o conștiință prea uzată. Știu că v-ați risipit privirea prin zări până la stânca unde eșuează caravelele atunci sufletul vostru a trecut fâlfâind înainte și ați rămas târâtori, ca niște șerpi. Cum să fii rece sau fierbinte, cum să fii rece sau fierbinte? dar înghite-mă, înghite-mă ia-mă în gura ta, fă-mă să alunec prin tubul tău digestiv, să-i pipăi pereții și să mă dizolv în sucuri gastrice. Peștera se strâmta, se strâmta, glăsuia cu mâzgâleli rupestre – sunt pictori sublimi liliecii aceștia, orbiți de lumină! Voi întoarce foaia și cuvintele vor vorbi pentru mine sunt asemeni vouă, am palmele mereu julite și ochii pustii, de la lupta cu mine însămi. Da, aveți dreptate suntem cu toții eroi a te plimba pe stradă fără să te poticnești, a-ți bea cafeaua șapte dimineți pe săptămână a-ți lega/dezlega șireturile a sorbi supa – puzzle-ul vieții noastre de care suntem, pe bună dreptate, mândri. De aceea, poate așteptăm mereu felicitări: de Paști, de Crăciun și de Ziua Morților. Doamnă, ridicați-vă puțin, ați avut, nu de mult, o viziune... ce era oare râul acela secătuit, renegat de izvoare, umil? nu cumva sufle... dar nu, nu voi spune mai mult, veți înțelege, nu? mai ales dumneavoastră, domnule, ah... cum vă priveați beregata azi la opt, în timpul bărbieritului! Și tu, puiule, așa-i că tresari, că-ți tremură frunzele pleoapelor, oasele gleznelor, splina de ieși, doar cu capul, afară din curte? Află de la mine, vei trece printr-o poartă nouă în toate zilele ce vor urma! Apoi o pată neagră se va ivi pe cer și va cuprinde spumegând fiecare stradă. Veți visa șerpi în culori stridente crepuscul din când în când madone cu gâtul tăiat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate