Cînd te înalți prea sus
cerul este tot deasupra ta
Încerci să zbori, să visezi,
să ningi, să picuri, să adii,
să fii mai presus de
lungimea umbrei tale!
Dar soarele nu este pe cer
să-ți încălzescă respirația;
frigul e singura îmbrățișare
a vieții de pînă acum,
dat tu încerci - biata de tine -
să-ți continui zborul
chiar dacă cel de-al cincilea
anotimp te cuprinde în
întuneric și disperare...
contiunui să-noți, dar
orizontul nu se-neacă înaintea ta,
nu-l poți atinge,
simți doar vîrtejul din adîncimi
și... te-ngheață!
Există - totuși - al cincilea anotimp
în care n-o să mai picuri,
n-o să mai ningi,
n-o să mai adii,
ci doar o să fii eternă...