Văzusem un nor mai albicios,
Pe un cer mai plumburiu.

Nu încerca să se separe,
Dar nici nu se amesteca cu cei mai plumburii.

Dar un pelican buimac
Și orb din născare
Sui în acea zi prea sus
Și prea tare.

Și sărmanul meu nouraș
Șovăi,
Se scutură
Și dispăru.

Acum cerul e la fel de mai plumburiu
Și pe el norișori mai albicioși.
Dar eu nu-i mai simt încă,
La fel de senini.

Și pelicanul zboară încă
De-ar fi un îngeraș........