Ce-ar fi lumina într-un câmp de rouă,
Străpuns de raza ce-l binecuvântă,
Fără un greier tainic ce ne cântă
Sonata brumei pe o strună nouă ?

Ar fi un râu cu val ce se frământă
În prăvăliri de maluri amândouă,
Un cer din care prea adesea plouă
Cu răzvrătiri ce-n cuget se împlântă.

Am să cobor scânteia-n bezna serii,
Să-nvingă umbra într-un alt liman,
Să-nchin o cupă plină învierii

Semințelor ce s-au pierdut în lan
Și să înfrângă stavila durerii
Rotundul timp ce nu s-a scurs în van.




18 sept. 2004
ăăă