o zi trece alta vine cu sfinții-n calendar
se tot duce în cuibul de cuc arar
se-adună-n suflet albastru verde clar
de lumină lumina lumii-a sufletului hotar

și lumina lumii-a lăcrimat

plâns-a mult cer senin de amintiri sfințite
vine seară, pleacă seară la ceas de vrere așternute
scrise-n frunze de biruință la lumânare
lerul gândului la praznicul greșelilor iertare

și luare-aminte există îndurare

mai este încă timpul să stăm în rugăciune
la masa păcatelor iertate o lacrimă se lasă
pe-obrazul scris în taină cu cele haine bune
credința s-alegi de-acolo uitând de-amărăciune

chiar dacă-s vremuri hâde în astă lume.