Nu stiu de ce acest miros ma inneaca:
Mirosul de toamna,miros de pustiu,
Astept ploaia sa vina,sa treaca,
Sa ma spele pe suflet, tarziu.

Nu stiu de ce-mi sunt familiare
Aceste zile monotone,fara final,
Aceste palide seri fara culoare
Si vremuri trecand peste mine,egal.

Nu stiu de ce amurgul e-n mine
Azi ploua si nu stiu de ce e si vant
Doar departarile-mi sunt vecine
Si n-as vrea sa-mi fie.Si totusi imi sunt.

Ma mira cerul cand se-nsenineaza
Si soarele-i apare printre pantece,
Ma mira inima din mine ca viseaza
Cand plang.Si eu nu stiu de ce.