Dintre frunze scurmă vântul
Catedrale-mprăștiate
Și-n exod de timp și lună
Neputința se răzbună.
De ce să se răzbune?

Arabescuri ordonate
Le-am uitat colo pe bancă
Doar amurgul le mai știe
Strune pier de-o veșnicie.
De ce să piară strune?

Luna a ieșit din voaluri
Lăcrimând cu blânde stele
Norii se adună-n grupuri
Setea se cunună-n trupuri
De ce să se cunune?

"Stop mașini! S-a mai călcat o floare" ...