ecranul plat...
tot ce vezi din tubul florescent
e tubul fluorescent
vezi dansul puricilor
jocul lor interminabil
alb, negru, alb, negru...
aceasi monotonie iti apasa creierul
iti distruge neuronii
inchizi ochii
nu vrei sa-i mai vezi
pentru o clipa totul se intuneca...
crezi ca ai scapat
te linistesti
apare unul
apoi inca unul, apoi zece, o suta, o mie
vin toti
iti invadeaza fiecare coltisor al mintii
iti vine sa urli
sa te descarci
nu poti
ti-e sete
gura ti se usuca
nu mai poti sa respiri
ti-e cald
ochii iti ies din orbite
simti cum patrund
cum te invadeaza
ai vrea sa fugi
n-ai unde
nu poti sa te ascunzi
totul e o chestiune de timp
o chestiune de secunde
secunde care se scurg...
un cate una...
te dezinegrezi
se scurge viata din tine
nu mai gandesti coerent
gandurile ti se amesteca in cap
totul e un ghem urias de fire
nu intelegi nimic
te interesa firul rosu...
cel mai frumos...
totul devine mic
te strang hainele
te strang zidurile
fierbi
vrei sa te evapori
nu poti
zidurile te strang tot mai rau
hainele te tin ca niste catuse
incepi sa le smulgi
incepi sa strigi
nu mai ai vlaga in tine
totul se incetoseaza
cazi frant
nu mai sti nimic...
te trezesti intr-o camera alba
lumina e prea puternica
iti place...
ai scapat de ei...
esti liber...
vrei sa te scoli
esti tintuit
nu sti de ce
simti cum otrava iti mananca corpul