Ca toti nelinistitii lumii
Avizi sa vada alte zari,
Ne-am imbarcat cu mic,
Cu mare, in burta
Pasarii albe,
Convinsi ca zarea ne cheama
Sa ne facem rugaciunile
Pe alt continent.

Lasam in urma un neam,
Un cufar cu abecedare
Si toate ulitele copilariei.

Nu ne gandeam la sacrificii,
Ci doar la idealuri,
Fara de care nimic
Nu mai avea sens.

Ne vom taia ancorele,
Sa ne convingem
Daca totusi Columb
Spunea adevarul.

Si-am plecat,
Columb ne astepta
Pe celalat mal
Al adevarului.
Apoi s-a facut nevazut,
Lasandu-ne singuri
Prin lianele mirarii.

Si ne-am mirat noi asa
Pret de cateva exclamatii,
Pana cand, seara tarziu,
Cineva ne strecura
In fiecare seara, pe sub usa,
Nota de plata,
Mereu si mereu mai mare.
"Calatoria s-a sfarsit,
Asta a fost doar un preview,
Si e cazul sa plecam acasa",
Soptea seara
Duhul din valizele
Inca pline de impresii,
Inghesuite de-a valma peste amintiri
Cu miros de levantica si
Gutui puse la copt
Pe pervazul geamului
De la casa parinteasca.

Dar nu! Vom plati cat se cere,
Vom masura vanataile cu palma
Si vom trai in tara
Care nu a fagaduit nimic, nimanui!
Oricum nu mai aveam
Ancora inca de la plecare.

Si-am cutreierat toate marile
Disperarilor si sperantei,
Am innoptat pe puntile cerului
Pana cand,
In cuptoarele fiintei,
Alta ancora a fost gata.

O calatorie din punctul A
In punctul B
Nu inseamna intotdeauna ca pleci,
Ci doar ca te departezi
Atat cat sa poti privi mai clar
Punctul A.
La fel merg lucrurile
Si pentru a vedea mai clar
Punctul B.
Trebuie sa te intorci
Din cand in cand
In punctul A.
Ai nevoie sa te intorci
In punctul A
Pentru a putea trai in B.

Am pasit in sfarsit,
Cu sufletul,
Pe pamant!
Marea surpriza a fost
Ca n-am ajuns pe Marte,
Ci intr-un loc unde lucrurile
Curgeau la fel,
Uneori chiar identic,
Spre aceeasi margine
Rasfranta a fiintei.

Si da, ne-am vazut visul cu ochii,
Insa l-am si sacrificat,
Din instinct,
Din spirit de conservare,
Pe altarul tangibilului.

Acum invartim zilnic
Caleidoscopul viselor lumii
Sa ne anime cu alt vis.
Suntem din nou
La vanatoare de vise,
De idealuri,
De valori
Si de vasle.
A, da, uneori
Trebuie sa iesi de tot din vis,
Doar pentru ca ai nevoie
Sa il privesti,
Sa te privesti,
Sa gasesti,
Sa te gasesti
In afara starii
De vis.

Si uneori e nevoie
Sa iesim in afara ei
Pentru a ne da seama
Cata Romanie
Este in noi.

iulie 25, 2005
Toronto