pe strada asta se poate muri decent
sau cu ochii albaștri și creierii împrăștiați
pe parbrizul unui peugeot 207 cu impecabila lui caroserie
roșie

ca pe orice stradă principală ce urmează să devină bulevard
oamenii fac dragoste în fiecare secundă și uneori între secunde
înălțând țipete orgasmice nopții și ploilor de vară ca niște rugăciuni
dragostea e mai frumoasă decât turlele unei catedrale gotice
din care porumbei albi și puri țâșnesc ca niște
rachete cu focoase nucleare și ramură de măslin
vestind întregii lumi o mie de ani de pace

de aceea se spune că pe aici au zburat și păsări
niște savanți nebuni apucându-se deja de cercetări
pe trotuarul de vizavi pe care
un copil ține într-o mână câțiva bănuți
în cealaltă amputată și mai mereu supurând sufletul
lumea spune că i se zărește din când în când și o aripă

un formol de o calitate execrabilă aerul acesta
doar borcanele extrem de bine ermetizate
produc o creștere minoră de 14 ani la cifra medie a mortalității
e clar că nu se mai fac borcanele de pe vremea lui mathusalem

tu stai la barul din colț cu țigara aprinsă din deneb
sfântă și blondă aproape preafericită între femei picior peste picior
recreând nebuloasa andromedei pe care o injectezi emisferelor mele
atât de beat că o să vin la tine pe cealaltă stradă
cu realitatea în dinți ca de pe îndepărtate mări
inevitabil albastre