Perdeaua albă, giulgiu putrezit
Mângâie fața-mi înghețată
Orbit, cu ochii însângerați, caut
Suava lumină , ce mă ucide

De sus , un nor înflorind a mucegai
Zâmbește șters: te doare?
Durere? ...Agonie?...Nu plâng!
In spatele lunii m-am ascuns

Sunt absolut nimic, plin de otravă;
Tot eu o gust, am amețit, epuizat
In lună mă privesc, în intuneric
Și nu mai văd nimic , am murit?

(...dar luna zâmbeste; și...
eu?...sunt...tu...noi...unul...
mereu...în întunericul...nostru...)