Mezzanotte



cinci tablete de pseudo-tranchilizare ecumenică





1. și numai mergând cu ochii închiși
pe ecuatorul lucidității,
am început să încap
în vasul strâmt al amintirii
piatră cu piatră
sfârc cu sfârc
sfârlează in os
busuioc neo-gotic
in leucocite roz
verset cu verset


2. expir auroral
- țesută precum o corolă șamanică
în jurul mării-,
adevărata interogație
este sau răspunsul
sau învierea



3. cel ce îmi pune ultima întrebare
trebuie să fie valafur captiv în
acel malleus maleficarum de strigibus,
sau mai bine doar eu wu feminin nocturn
închizând pleoapa
ușa
trapa cuvântului,
plămân insațiabil
dintre un retro-dumnezeu instantaneu
și un post-dumnezeu continuu
reprogramat scriptural



4. alerg în jurul axei sinelui
-fierbinte spin implantat
în dansul ce răvășește un pământ spiritual-,
sono innamorata, grazie,
ca o rugăciune ce se întoarce în gura îngerului
prin gustul de sânge al metabolismului iconoclast,
și mă risipesc în urmele de pași
cu care miezul nopții se strecoară
între pulpele mele
ca un cal în prunc semantic




5. violet radical
trupul meu urca în numele meu
pășind șchiop
în negație
cu tălpile goale ale risipitoarei




în "Îl vad pe Dumnezeu și nu mor". p.134-135.


***
Blog Angela Furtuna