se deschide unșpe
ca o piersică stricată,
ca un poster prost lipit
pe zid.
e așa o plăcere inumană
în a diseca,
are ceva dintr-un
suspin de câine,
fapt tehnic,
imposibil;
unșpe aduce mereu a iarnă,
a jurnal de noapte,
a schiuri pe metal.
există un timp pentru toate,
chiar și pentru jocurile
târzii.

se deschide unșpe
ca un solitar salubru,
jongler netalentat.
acum e vremea ca
unu și cu unu
să nu mai facă doi,
fapt tehnic imposibil,
e vremea unui pește pe uscat,
de ce să nu recunosc,
mâinile mele,
una plus una,
au fost mereu mai mult
de două.