Sunt vagabondul artei mele
Cu muze-n cap și cu belele,
Nu-s demodat ca Raj Kapur
Dar am nădragii roși in tur.

Ãsta-i visul meu de-aseară
Eram un nou François Villon,
Eram așa de simbolist
C-am devenit poet artist.

Am muze fine, instinctive,
Sunt inspirat și am motiv,
Sunt mai acid și inclusiv
Și-am să rămân conspirativ.

O știu copiii și moșnegii
Baronii-s mai bogați ca regii,
Și într-un an sau maxim doi
Ei dau epocile înapoi.

"Politica-i una spurcată
O știe lumea foarte bine,
E singura prostituată
Ce te plătește ea pe tine".

În țara asta-ngrozitoare
De mulți țepari și mafioți,
Trimit săgeți otrăvitoare
Dar, nu-i pot ințepa pe toți.

Pen'că-n justiția română
Îi ține la răcoare-o lună,
Apoi, după eliberare
Duc munți de bani peste hotare.

"Pe-al nostru steag e scris: Unire"
Unire-n cuget și simțiri,
Nu duceți țara la pieire
N-o despărțiți cu uneltiri.

Treziți-vă din violența
În care-acuma vă scăldați,
Creșteți copiii cu decență
Și fiți acum civilizați.

Nu duceți viață de horror,
Nu vă purtați ca-n abator,
Fiți oameni drepți și fiți mai buni
Și nu uitați:sunteți români!

Nu faceți lupte-ntre palate
Nu vă luptați între confrați,
Nu fiți așa de căpcăuni
Și nu uitați:sunteți români!

Ducă-se vrajba pe pustii
Nu faceți două Românii,
Nu fiți așa de căpcăuni
Și nu uitați:sunteți români!

Vă simt vrajba-ntr-o clipită
Nu dau in voi cu dinamită,
Vă țin mereu, mereu in strofe
Nu dau în voi cu catastrofe.
Epilog.
În lumea asta prost făcută
În lumea asta de horror
Eu vă promit mai mult umor
Să-i fac și pe posaci să râdă.

*Strofa a 5-a este inspirată după un
catren de A. Busuioc, o parafrazare.