Înțeleaptă,o Minervă
Și deșteaptă pân'la cer
Măsurată-n gest și vorbă
Fină ca un giuvaer.

Metaforă nuanțată
Cu simbolul ei suprem,
Inspirație bogată
În cel mai frumos catren.

Decorul ce-mi stă in glastră
Îmi inspiră poezie,
Ca mușcata din fereastră
Floarea care-mi place mie.

Gingașă ca o păpușă
Din strofele lui Minulescu,
O himeră jucăușă
Din vestitul Eminescu.

Emotivă căprioară
Cu nările fremătânde,
Cu arcușul de vioară
Ce în suflet îmi pătrunde.

Toate vorbele aceste
Azi ți le-am adus în dar,
Ele-ți spun a mea poveste
De bunic imaginar.