Când a-mpărțtit umorul Dumnezeu
Tu erai primul în careu
La mine, dimpotrivă, evident
Mi-a dat umor de second hand.

Ai cunoscut cohorte de amici
I-ai pus cu umor pe jar,
Și ai avut și inamici
Dar nu și bani în buzunar.

Te-ai dus amice dintre vii
Lăsând valuri mari de simpatii,
Te știe lumea evident
O mare uriașe de talent.

Acum amice,ai lăsat( și ai adus)
Un gol imens la Flacăra-rebus.

Din tine a zburat, s-a dus
Ritmul, rima și piciorul,
Înaltul spirit ți-a apus
Þi-a dat viața cu piciorul.

La Capșa ta de altădată
Nu mai vin epigramiștii,
Vin șmecherii și spp-iștii
Oameni de spirit , niciodată.

Tu nu ai adus aici
Spirit "nou" de la bunici,
Ai avut un țel suprem
Ne-ai adus umor monden.

Aveai tot ce-ți trebuie ție
Zâmbet haios, inteligent,
O mare de substanță cenușie
Comoară uriasă de talent.
Epilog.
În lumea asta mohorătă
În lumea asta de horror,
Ai dovedit munți de umor
Sa-i faci și pe posaci să râdă.

Din regimentul tău de fani
Eu, fanul tău necunoscut
Îti dau întâiul meu salut,
Așteaptă-ma, vin în curînd.
Martie 2008.