agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-29 | | Clarei, pentru cînd n-o să se mai creadă mare Trei pisici, într-o grădină se jucau cu luna plină: socotind că e din fire, încercau să o deșire! Smotoceau la ea întruna, însă, mai șireată, luna, să își rîdă de micuțe, le scăpa printre lăbuțe și, spre disperarea lor, se-ascundea după vreun nor, c-abia o găseau aici înciudatele pisici, care printre „hîrr” și „miau” mai vîrtos o scărmănau, pînă către dimineață cînd, cu roua pe mustață și gheruțele tocite, adormeau pe nesimțite și visau că împreună torc același fir de lună… S-au trezit tîrziu, în noapte, și-nainte de-a bea lapte, au privit în grabă cerul neînțelegînd misterul ce făcuse să dispară luna-ntreagă de ieri seară și-n locu-i să nu se-arate nici măcar o jumătate… Nu e chip ca luna plină să se piardă prin grădină! Și-au crezut atunci – tustrele- că au deșirat-o ele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate