Coboară luna-n ceața deasă
Și ploia-și scrie noi hotare:
Masoară-n pași marunți orașul.
Pe strazi - narciși de felinare.

Veioza arde-n ochi de somn
Plimbându-și limba peste noapte.
Se-ntinde umbra pe cearșaf,
Tăcerea moțaie-n tic-tac-uri.

Din stelele ce-au mai rămas
Crestez in palme vrăji nocturne.
Și, legănându-mă pe-o geană,
Netimpul trece-n altă lume...