Scrijelirea pe acea piatră
Clarifica totul;
Ochiul lui se unea cu petalele arse,
Devenea una cu ele.
Mă simțeam ca atunci când
Număram stelele și pierdeam șirul;
În locul cerului se afla
Un suspin prelung,
În locul inimii se afla
O lumânare arsă pe jumătate.
Am fiert piatra și m-am simțit
De parcă aș fi înghițit ultima
Picătură de oțet
Înainte de a traversa deșertul.
Cineva scrisese:
"Hotărăște-te! poți fi ori casă, ori nimic!"