agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-24 | |
Am privit prea mult la lună,
Prea am rătăcit prin stele, Am uitat că pe pământ Este chipul dragei mele. Nu mai știu pe unde este Și privesc în gol spre cer, Tot sperând să întâlnesc Ochii ei plini de mister. Caut iar noaptea senină Ca o oază-ntr-un deșert, Norii roșii, de rugină, Îmi vine plângând să-i cert, Să tragă a lor cortină, Să mă lase să visez, Gândul meu prin univers Lâng-al ei să îl așez. Să ne regăsim acolo, Căci pământul este plin De iubiri ca și a noastră, Și mai e destul venin. Monologu-mi încetează, Soarele de mult s-a dus, Stelele pe cer s-așează, Luna-n locul ei s-a pus. Așa au fost de când e lumea, Dar câți ca mine or fi fost Să iubeasc-o amintire - Să iubească fără rost? Nu sunt furios, nici prost N-am să mă socot nicicând, Mă bucur că nu ești ca mine, Că nu îți stau mereu în gând, Că n-ai privit prea mult la lună, Că nu ai rătăcit prin stele, Că n-ai ținut ca pe pământ Să fii a jumătății mele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate