agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2559 .



Dorința
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [paeonya ]

2009-11-08  |     | 




Dorința



Târzia toamnă frunzele-și aruncă
Și ele-n zborul lor de neștiut se leagănă în vânt
Vrând, parcă,să se-ntoarcă înapoi,
Acolo,unde cald și bine lor le-a fost.
Privesc pe geamul aburit la dansul lor
Și gândul rătăcit spre tine se întoarce.
În ochi-mi, clipele de dor și-mbrățișări
Se trec acum cu un miros de primăvară.
Vrând, parcă, la viață să renască.
Îți amintești de soarele ,
Ce razele spre noi le trimitea?
La el, noi muți priveam.
Cuvintele le aruncam la soare,
Și îl rugam nicicând să nu apună,
Dar el deodată s- închis
De parcă bănuia,
Că tu, ești cel, pe care demult eu așteptam,

Tu, un policandru de stele , mici,strălucitoare
Ce trebuia să strălucești
Și azi și mâine și mereu,
În viața-mi lipsită de noroc.
Tu,soarele meu drag,
Ce ziua-mi luminezi,
Atunci ,pe el tu mi l-ai dat
Deși în drumul tău spre întuneric,
Eu îți simțeam durerea
Cu care tu te închideai.
El, azi nu este...
S-a stins văzând că el,cuceritorul,
Vrând să te-nvingă,
Învins a fost.
Nemuritor ca tine se vroia
Uitând că pământenii au gânduri de iubire plini.
Și el s-a-ndepărtat cu pași-nceți
Târându-și lacrimile de dor, de moarte...
Toamnă târzie e acum,
Și eu,
Arunc spre el cortina din mătase de uitare.
Și mâna ție îți întind,
Cerșindu-ți iar, pe cer, tu să apari,
Să strălucești ca-n ziua de atunci,
Când, trist te retrăgeai
Crezând că sufletu-mi, demult pierdut,
Plin de iubire,el era.
Mai răvășit ca niciodat mi- e sufletul acum,
Și ție-ți cer în suflet să pătrunzi
Să-l încălzești cu raze mici de dor.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!