praf de spălat și săpun din grăsimea degetelor mele
care nu știu mai mult nimic decât să țină unghiile în gură
lighean cu apă și un pește îmi spăla sufletul scăpat ieri într-o băltoacă
când veneam pe jos cu bocancii mei din pioneze tocite

îmi bag mâna în apă și peștele moare scuipând o bronhie și 3 kg de icre
îl scot și-l arunc în tigaie bucuros că o să am un dejun pe cinste
apuc sufletul de gât și îl rog până se face roșu
apoi îl decolorez cu clor până se face zăpadă
îl las câteva ore să doarmă acoperindu-l cu spumă
după care îl trezesc îl storc bine și-l pun să spele pe dinți
ca să nu leșine sfoara de care-l agăț să facă cunoștință cu soarele
cât timp eu privesc o emisiune în ochiul peștelui cărui îi mănânc coada
cu o ceașcă de cafea înnegrită cu fiere

pun fierul de călcat în priză
lungesc sufletul jilav pe un cearșaf neatins de sex
și-l îndrept până-l fac cuțit
încercând lama într-o franzelă de două săptămâni
îl agăț în cuier lângă umbrelă
și aștept dimineața să mă duc la plimbare cu el în parc
unde pot să mă laud că am un copil nou
care nu plânge noaptea că vrea la veceu
sau că nu-i place mâncarea dimineața
pentru că dimineața nu-l prinde niciodată de coadă
iar eu nu gătesc și nici nu mă urinez în casă