Era ger...
Eram,-după cum visam-
Un biet înger;
Cu aripi de paie,
Cu al meu zâmbet ponosit.

M-ai lăsat draga mea,
Pradă neîncrederii.
Corbii pe aripi
S-au așezat,
Îmi sfâșie veșmântul.
Schelet de lemn devin,
ÃŽntr-un lan...
Plin de cenușă
Și trupuri anchilozate
Pe rug.
Bieții martiri...

Tată,odată îmi spuneai:
"Ești naiv sa crezi,
Ea nu există.nu vezi?"
Eu suflet nud
Încă o veghez
Dar cine știe?