agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-18 | |
Ie Paieon! Ie Paieon!...
Pasărea de ceară a uimirii s-a topit în umbra unui zâmbet mut. Marii dregători ai dansurilor stelare ne-a citit în palmă zborul, prin cuvânt, spre tărâmuri noi nestrăbătute, spre alte vârste: jocuri de lumini purtătoare de cântece. Suntem ghilda celor ce cu lutul nasc noi lumi... Și în oglinzile amiezii, răsfrânți, parcă nu ne mai recunoaștem chipurile umbrite de atâtea renunțări. Alții suntem acum: bătaia de aripă a visului, mai rară de la un cuvânt la altul. Respirăm înțelepciunera tăcerii mai plină de sens decât strigătul și umerii îngenunchiați sub cele primite la naștere, mai adânc s-au înfipt în real după ce ni s-a dat cântecul pentru a-l împărți celorlalți. Mai plini suntem de cele dobândite prin fapte. Cuvintele oarbe și visul nu ne mai sfâșie zborul, amintirile seninătății nu ne mai dor... O, Ekdysie, Ekdysie, Eleuthyie a descătușării. Zeiță cu trup de peșteră și suflet, lumina din oasele stelelor. vamă ne-ai fost unde-am pierdut Paradisul netrăit precum moartea și copilăria. Vârstă a vârstelor. Copilărie a copilăriei, dormind între floare de crin în cuibul fiecărei primăveri te regăsesc tăcând în vis, uimire...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate