agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-24 | | Cred că despre uitare vorbea prințul nebun Þinând între palme Craniul, Despre tatăl lui și despre el Glăsuia. Și toți proștii pământului Socotesc că a murit din pricina Tatălui ucis Sau a mamei necredincioase, De parcă nu aflase el din Copertele cojite ale Filosofilor Că tata moare și mama-i urmează După ce mai șchioapătă și ea puțin Prin patul unui frate nedemn. Doamnă, Domnișoară prințesă, Iată un secret: Eu am stat de vorba cu Hamlet Și nu știa să murmure decât Ofelia, Ofelia. Și o făcea cu gândul la urmașii Getohunilorromani Care-și încep Și termină viața cu Primele sunete ale numelui ei Împărțit în silabe după Câtă durere încape Într-o iubire neîmplinită. (Și ce legătură are Cu mine povestea, Întreabă spectatorul Beat de neștiință). Voiam doar să spun Ca în timp ce întindeam mâinile Și nu găseam țeasta goală a lui Yorik Am dat de inimă înăuntrul tău În care sângera o inima cunoscută. Am zis că-i a mea, dar când am atins-o țipai tu. Și astfel am tradus, în sfârșit, Așa cum trebuie, Spusa lui Solomon: Nu deșertăciune e totul Ci neîmplinire: Locul de sub coastă, Unde n-a mai fost pământ Sau n-a mai fost voie Sau n-a mai fost trebuință De un adaos Și i s-a spus deșert. Dar, vai, chiar acum, Mă pipăi: Ehei, nu-i deșert, ești cuibărită chiar tu Și în timp ce te ating Te(mă) împlinesc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate