agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-07 | |
Unde-i punctul de plecare al stării de poezie?
Deget nehotărât deasupra unei tastaturi căutând tasta care declanșează declinul... Apoi urmează un cuvânt care este primul semn al avalanșei cuvintelor - vorbe, cuvintelor - imagini, cuvintelor - cuvinte, căutându-se furibund unele pe altele, unele pe celelalte. De unde se iscă minciuna, de unde se încheagă adevărul, ambigua fugă de sine, de mine, de tine? Ce spun până la urmă cuvintele, dacă mai au ceva de spus, dacă mai au ceva de ascuns? *** Alergăm atunci la Domnul Necuvintelor. Printr-un geam șiroind de ploaie căutăm ascunsele sensuri. Labirintul celor spuse se înfundă în trezoreria celor care nu se spun, celor care nu se pot spune, celor care nu se pot, poate, spune, celor care nu se vor spune, celor care nu se vor putea spune, celor care nu se vor putea, poate, spune. Și atunci, chiar acum sau deja va veni, sosește, a trecut. *** Este demonizarea cuvintelor... Este demonetizarea cuvintelor În sunet, în sunet pur. În sunet impur. În zgomot. În rumoare. În șoaptă. Restul e tăcere!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate