dacă gândurile s-ar spune
în vorbe deosebit de clare
cu câte o culoare
de-aș putea să-ți pictez gesturile
de mi-ai dărui surâsul din iubire
cu o privire de înger
zâmbetul tău mi-ar însori inima
fântâna mea de dragoste s-ar umple
aș scoate în fiecare zi
numai atât cât să-ți satur foamea

mi-aș topi sufletul în sângele tău
m-aș smulge din mine cu aripi
să zbor mereu până la tine

când biciul plecării mă lovește cu durere
răsucește-te în jurul meu ca o iederă
prefăcându-mă în umbră
să te răcoresc de arșița iubirii.