Când diavolii vin noaptea,-n pat să-ți doarmă
Să-i piei, din ce poți făuri o cruce?
Căci lemn sfințit odihna nu aduce
Și-n fața lor n-ai nici un fel de armă.

Doar ziua-n Viață iar te introduce
Și lanțurile Răului le sfarmă
Și stând în rouă speri o nouă karmă
Cu seri nu tot pe-atâta de năuce.

Veni-va visul. Somnul n-o să-l fluturi
Ca pe-un stindard în creier posedat.
O vreme de toți demonii te scuturi,

În preajma lor o clipă n-ai cedat.
Veni-va și-un stomac, poate, cu fluturi
Căci mult frumos, la schimb, ți s-a mai dat.