Te-ai întruchipat, iubite, din pulberea de stele,
Te-ai revărsat, minune, la poarta vieţii mele,
Te-ai izvodit din cuvinte ninse de tăcere
Și ai înfrunzit un bucium în cădere.

Poate din somnuri urc rătăcită-n spirale
Și-mi reîntorc norocul sorbind din pocale
Gura de elixir aducătoare de tinerețe
Fără bătrânețe și făr’ de amara tristețe.

Imaginea cu un vultur îmi zace sub aripă.
Ai ostenit, dorule, nesfârșit rămai în clipă
Să te renaşti, minune, din pulberea de stele,
Să te reverşi genune la poarta vieţii mele.