|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
am fost un negru și mama a urlat să mă acopere poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Marinescu Victor [Lican Tropp ]
2010-07-26
| |
ieri m-am urcat pe o scară
și mi-a ieșit bine
puteam să fiu oricine
să sar
să fiu doar un alb în pragul disperării
convins să lupte pentru un căcat
un mulatru care niciodată nu ajunge
și cu toate astea
am stat acolo
între vânt
și un acoperiș portocaliu
e cel mai tare lucru pe care poate să-l facă corpul meu
nu știu cum vine asta
pentru că n-am măsurat niciodată
dar ar trebui să-mi ajungă
e ca o dragoste normală
care mă face fericit
pentru că ce altceva ar putea fi
unde nu se mai aude nimic
|
|
|
|