agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1817 .



Există viață după moarte?
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [razvam ]

2010-08-22  |     | 



Există viață după moarte?


Mi s-a întunecat privirea și în curând nu o să mai văd
Iar tot trupul meu se zbate într-o lume a mea nemaivăzută
Doare, dar zâmbesc,
toți oamenii care trec pe lângă mine, se descompun în materie neagră,
mi-ai luat ochii…

mi s-a închis gura și în curând n-o să mai vorbesc
alerg prin întuneric într-o lume a mea și mă lovesc de tot ce nimeresc,
doare,
tac din gură, pășesc, înghit în sec
ș-apoi zâmbesc,
toate vorbele se transformă în materie neagră,
mi-ai închis gura…

mi se îngreunează și auzul și mirosul și în curând
nu-o să mai respir nici n-o să aud,
doare,
(amintește-ți cum zâmbesc)
pășesc într-o lume a mea nemaivăzută
unde sunetul și parfumul se combină într-o rapsodie olfactivă,
"Materia Neagră"
mi-ai luat nasul și urechea în folosință


mi se îngreunează și mersul și în curând n-o să mai pășesc
alerg și pic printre atomii de materie neagră,
printre oameni, doare,
ce bine era atunci când puteam să zâmbesc…
dar continui și mă târăsc,
mi-ai luat și mersul…

obosesc să merg pe coate și în curând va trebui să mă opresc
cad pe cioburi de atomi și simt durerea,
doare, doare rau…
sunt slăbit într-o lume a mea, nemaivăzută
membrele în materie neagra se transormă,
sunt inert,
sper că tu măcar zâmbești…

simt cum mi se descompune corpul bucată cu bucată
și astfel devin liber,
doare
și n-am simțuri să mă manifest
în lumea mea, trupul mi-e format din materie neagră
mi-ai luat totul…
fac primii pași spre zâmbet

trupul mi-e materie neagră, simțurile sunt materie neagră
lumea e materie neagră, zâmbetul,
sufletul nemărginit și liber, materie neagră.
e lumea mea!
În sufletul tău pot să zâmbesc

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!