Un minut...o oră...o zi
Și ai mai murit un pic
Luptând din greu pentru realizarea sublimului nimic.

O adiere...un nor...o ploaie
Și o scârbă cronică de viață
E greu să înaintezi când mergi cu vântu-n față.

O idee...un plan...o dezamăgire
Și un gând de suicid
Nu poți vedea natura când ai în față un zid.

Un sunet...un cuvânt...o frază
Și un amalgam de sentimente
Nu pune totul la suflet, scapă rapid de regrete.

O privire...o figură...o siluetă
Și o dorință de nerealizat
Câteodată nu se poate...resemnează-te treptat.