|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Tată, uneori ereziile-mi dau cale poezie [ ] sonet
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefan Petrea [oceanul ]
2010-09-07
| |
Ne pasc, iubito, caii albi făptura
Pierduți în erezii, nici nu ne pasă
Că inorogul diamante lasă
Pe deget nost' să logodim montura.
Dansând pe sârmă, însă fără plasă
În iaduri mici suntem redat captura
Ne mai silește câteodată gura
Să povestim nimicuri de pe-acasă.
Căci duși eram într-o eternă vale
Ce-i zice-a Plângerii, de nu mă-nșel.
N-aveam cotidiane drept rivale
În care tot te spurcă un mișel
Și cartea vieții noastre în aval e,
O sfântă liturghie catre El.
|
|
|
|