agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-06 | |
Ochii imi plang, iar fruntea-ngandurata, mai strage cate-un rid,
De oboseala, tampla nu-mi slobozeste gandul s-ajunga langa tine, Ma simt atat de singur cand pleoapele-n oglinda, aevea se inchid, Si toate sunt doar umbre peste tacerea alba, ramasa langa mine. Se-aude-afara vantul si ploaia-n geam cum bate, cu picuri stravezii, Ne-am cunoscut o vara si mi-am legat de suflet, privirea ta senina, Ma-ntreaba nerabdarea, pe unde esti acum si cand ai sa revii, Sa ma hranesti cu vise in fiecare seara, frumoasa mea straina. Cuminte ca o luna cazuta-n largul marii, prin valuri ce se sparg, Te-astept in portul clipei, sa-ti ancorezi destinul cuprins de framantari, Si sper ca intr-o zi sa-mi pot ridica singur din teluri un catarg, Pe care sa inalt cand plec, o flamura-mpletita, din visuri si uitari.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate