agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-20 | |
Ma dor padurile astrale cu-amurgurile lor de toamna,
Si frunze ruginii prin ramuri, pe care timpu-a-mbatranit, Poveri de vise printre umbre si ochii tai mirifici doamna, Mi-au lacrimat pe ridul fruntii si sufletul a tresarit. Se-ntuneca cand este ziua si ratacesc carari intruna, Prin lumea gandurilor mele, unde-mfloresc mereu taceri, Imi este dor de tine doamna si te implor, intide-mi mana, Si-arata-mi drumul prin padure, in seara zilelor de ieri. Ne-au blestemat sa fim departe si ne iubim sub pod de stele, De parca n-ar avea un sens, acest pacat infloritor, Si recunosc ca port in suflet, povara multora din ele, De cand te-am cunoscut pe tine, de cand padurile ma dor. Atat de singura-mi e clipa, in templul stelei cazatoare, Furtuni impodobesc pamantul si pasii mei s-au ratacit, De cand visam acest potop, intr-o minune-nfloritoare, De cand ma dor paduri astrale si-mi amintesc cat te-am iubit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate