Ai apărut odată cu neaua,
Atît de albă și atat de pură,
Eu te-am zărit îndepărtînd perdeaua,
Și am vrut pe loc să te sărut pe gură.

Da, te iubesc parcă din totdeauna,
Deși doar astăzi te-am văzut întîi,
Să nu dispari în zori ca luna,
Ci vino mai aproape, așeazăte, rămîi.

Dar eu nu am curaj să-ți ies în cale,
Și te privesc mai mult după ferești,
Mă plec în fața frumuseții tale,
Tu care ești aproape, cît de departe ești.

Te-am așteptat iubito-ntreaga viață,
Sînt pustiit de dragoste și dor,
Chiar de nu te-am privit vreo dată-n față,
Dacă tu pleci sînt pregătit să mor.

Prima zăpadă sa topit degrabă,
Și norii toți aleargă spre apus,
Pe drum la vale trece-ncet o babă,
Frumoasa mea a dispărut...sa dus.