Ironic,aș spune mai degrabă!
Timpul nu mi-a spus că îngerii au să cadă!
Încerc s-adun în ale mele brațe,

Sărmane aripi rupte din eternitate,
Credința-n inima o înfășor,
Ridic privirea să străpung un nor,
Încet picuri de sânge încep să cadă,
Un zâmbet ofer ca și rocadă!

Zețar,am căutat pentru a-ți scrie,
Încercat-a el să șteargă din melancolie,

Durere n-am simțit când m-ai străpuns,
E doar acel final,ce îl vroiam ascuns!

Zețarul a-nceput să recunoască,
Îngerilor le-a dat puterea să renască,
,
Mozaic de iubire,a revărsat,
Îngerilor așa viața le-a dat!
-
E ironic din nou,mi-e greu să îndrăznesc,

Citit-am scriptura doar să reușesc,
În zadar lipesc aripile căzute,
Un trecut nu-l șterg,clipe avute!
Duhul de dragoste ce l-am găsit,
A topit iubirea în al meu infinit!
,
Și-așa aripile spre cer se-ntind,
Timpul trecut nu ți-l pretind!
Îngerii mi-au arătat ce e iubirea,
Ironic,iubesc chiar și despărțirea!
?