Clopote grele imbibate de durere!
Aș vrea să simt a vântului adiere,
O zi ce-a căzut în nestingheritul trecut,
Viața cazut-a și ea într-un minut!

Clopote grele ce cheamă mulțime,
Oh,tu mi-ai dat viață și nu mai ești cu mine!
Unde voi mai găsi ale tale mâini calde,
Ating norii acum,sunt plini de jale!

Încep să curgă ale mele lacrimi,
Clopote grele ce-mi aduc doar patimi!
Cine la piept să mă mai strângă?
Oare gândurile cine o sa le străpungă?

Mă-ntreb,oate îți va fi mai bine?
Greu îmi va fi mie fără de tine!
Nu voi mai stii ce-nseamnă așteptare!
Totul va fi gol ,lipsit de culoare!

Clopotele grele au încetat să sune!
Simt cum mă pătrund gânduri nebune,
Să mă întorc în timp,aș vrea,
Să-ți spun ,adio,mama mea!