agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-07 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Era un pianist la marginea orașului, cântând
Ca la marginea mării. În cartierul acela Tramvaiele porneau de la cinci. Câteva fete de la internat Îi aduceau cele de trebuință. Cu gulere albe, Ele iubeau gunoaiele orașului. Când se întuneca devreme puteai să scrii o scrisoare În toată regula, despre cum o duce pianistul De la marginea orașului, Dacă mai este acolo, pe câmp, cu hăinuța lui de culoarea Iepurilor de casă, Și de ce cântă mazurca aceea veselă, înnebunitoare. Puteam să bem șampanie și să ne gândim la șepcuța lui de ceferist Cu care își câștiga existența ca un om al tuturor timpurilor Atunci fiecare își scotea lupa lui Și-l privea, de departe, pe pianist, Cu o mare teamă în suflet. Noi îi dădeam din porția noastră de mâncare, Îi scriam scrisori vesele, ca de prin părțile noastre, Îi făceam semne și ne strângeam unii în alții, Ca să nu plece de acolo, de pe câmp, Ca să nu mai plece niciodată.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate