Pastele-a venit din nou,
Iepure-aduci cate-un ou,
Oua rosii-ncondeiate,
Sau de mana ta pictate.

Pe la casele din sat,
Cozonacii au purtat,
Pe miresme visatoare,
Oamenii pe-a lui culoare.

Invierea lui Hristos,
Se canta astazi frumos,
Dintr-un cap al satului,
Pana-n fundul patului.

Te imbie la trezit,
Pe omul nemultumit,
Il pofteste cu iubire,
In al sau camin,grabire.

Ajungand in centrul cui ?
Normal ca al satului,
Omul nemultumit primeste,
Tot ceea ce-l multumeste:
Cozonacul onorific,
Cu mirosul sau specific.

Dintr-o data dintr-un cos,
Auzi doua oua ros`,
Care se cearta de o ora,
Mai ca nu se iau in hora.

‘’-Eu sunt cel mai tare ou,
Eu daram si un stilou,
Ce stii tu despre acea tarie,
Ou galben din bucatarie ? ‘’

‘’-Poate ca nu-s cel mai tare,
Dar gust ca mine nimeni nu are,
Ou de Casa ma numesc,
Si respectu-l cuceresc !
Sper ca nu vei mai striga,
La aceasta coaja mea,
Caci eu stiu ca e mai buna,
Eu sunt soare tu esti luna !
Soarele te lumineaza,
Pe cand luna te vegheaza ! ‘’

Dintr-o data doi copii,
Iau cele doua oua rosii,
‘’-Hristos a inviat’’a spus,
‘’-Adevarat a inviat’’ I s-a raspuns.

Cioc si poc s-a auzit,
Cele doua s-au ciocnit,
Oul tare a rezistat,
Iar ‘’de Casa’’ s-a cam spart.

Pan’ la urma cel ‘’de Casa’’ a fost mancat,
Iar cel tare s-aruncat.
Ce invatam noi de aici?
Orice om sa nu-l complici,
Sufletul sa ti-l hranesti,
Rugaciuni si bunatate sa dai si sa primesti.