rătăcesc în curul gol prin temnițele minții
colo zace un gând despre angela dincolo
unul despre maria și tot așa pâna ajung
la ereziile încătușate și strig
privește, Doamne, m-am lepădat de frunză!

rătăcesc în curul gol pe străzile orașului
lumea întoarce capul după mine
Mărul le îngroașă hainele și râd
urc pe scară și strig
privește, Doamne, m-am lepădat de frunză!

dar scara se termină undeva între cer și pământ
rămân suspendat în văzduh și-atunci vii
în chip de pasăre fără pene și-n temnițele
unui arbore strigăm
privește, Doamne, ne-am lepădat de frunză!

Dumnezeu n-aude ascultă rock și dă din cap ca nebunul
s-a țicnit de atâta așteptare și se droghează
trage pe nas cocaină și fumează iarbă frunzele
ne cuprind dimineața la micul dejun
după ce am făcut sex toată noaptea strigând în extaz
privește, Doamne, ne-am lepădat de frunză!