agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-05 | |
La plimbarea prin galeria de trunchiuri în aur înrămate
pipăi circumferința unui arbore cu ramuri carbonizate și-mi spun c-o fi gorunul lui Horia ori ființa sub care odată un tânăr poet mut încă din hronic îngâna cântecul vârstelor transilvane cerea trup de la munți să iasă cu plete zâna pădurii pe-o scoarță-nflorată parcă asculta izvorul nopții într-o amiază mallarméeană de faun Căprioara smulge paie din pătulul pregătit de-un pădurar și se-apleacă spre iarba tăioasă de lângă fruntea lui Lucian ori a lui Luchian o vede dar nu se mai sperie pentru că și-aceasta a prins foiță de aur de-atâta răcoare degetele-n păr s-au amestecat Poteca a prins razele de cozi și le-aruncă iar în sus le trimite în față coloană – pe-o linie șerpuită să patruleze până la poiana cu margarete și fragi de parcă le-așteaptă Ardealul baionetele într-un umbrar Tonurile de verde sunt precum cei șapte pitici – Morocănosul verde închis a ieșit să se-ncrunte la cetini pe când ceilalți șase frați pătați se țin lanț aplecați – nu-mă-uita culege Mutulică și coarnele verdelui crud din arbust ochii săi ghiduși amețesc toate florile Sfiosul este și el un verde șters din proprie inițiativă întins generos de sus până jos amestecat cu gri și alb în tablou Peticele de pământ bej au tonul foarte deschis cântă precum bondarii în soare nu-s altceva decât mâinile elfilor ce se lasă peste creștetele gnomilor precum cele șapte mirese pentru șapte frați într-un semn de atenționare că prințesa fugară din umila căsuța e pândită de-un pieptene și de-un măr otrăvit însă nu-i pasă de-o hârcă din Disney ce-o ademenește cu glas ucigaș Va veni prințul să clatine-n plâns capacul acestui tablou silvestru lucrat cu luciri de cleștar și să mai sărute trupul adormitei iar imediat să se-audă un marș triumfal
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate