O moarte inutilă, într-un deceniu relativ stabil,
Serenitate superficială, exravagantă,
În timp ce inevitabilul vizibil a avut tot timpul cale liberă,
Și mereu aceleași scuze, impasibile,
De neputință împotriva așa-zisului determinism,
Suntem legați la mâini în fața tragicelor destine,
Ale unor copii ce nu vor să se adapteze...
Întrebările rămân răni deschise.