Viață, fără viață...

Îmi scârțâie de zile bune în urechi
Un rezumat ce l-am mai auzit...
Cum că zile se duc, perechi perechi
Iar noi ne-am cam îmbătrânit...

Păi ce vină am eu că lumea-i lume?
De-aia-i vreme, ca să treacă!
Nu înțeleg de ce să facem spume
Când oricare din noi la urmă pleacă!

Orice va trece, multe nu rămân
Răbdare nu avem și asta-i drept...
Păcatele ca o vopsea stau pe stăpân
Iar inima va înceta să-i bată-n piept!

Rămîn la urmă cu surâsul sec
Că nu-mi convine nici mie că mor...
Da-s conștient că viața tre’ s-o trec
Și am încă în față-un viitor!