agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-01-01 | |
După atâtea zbateri, și lipsuri, și nevoi
Având prezentu-n criză, trecutul în vacanță, Când viitorul zace la coșul de gunoi, Ne mai putem permite măcar doi lei speranță? Printre atâtea lepre și-atâția ipocriți Scuipați în față zilnic, tratați cu aroganță, Certați că suntem leneși de niște parveniți, Ne-a mai rămas și nouă măcar doi lei speranță? După atâtea slujbe și case ce-am pierdut, Cu lefuri ciopârțite, lipsiți de siguranță, Vom mai găsi puterea s-o luăm de la-nceput, Când tot ce ne rămâne e de doi lei speranță? Stăpâni peste-ale noastre-s tot felul de străini Ce repropun sclavia ca maximă uzanță Când ca un rob la ocnă, muncești pe bani puțini Cum mai găsești în suflet măcar doi lei speranță? Când cei din fruntea țării, fățiș ne dușmănesc Și doar în drum spre urne ne-acordă importanță, În rest ne tolerează, scuzați că mai trăiesc, Ne mai rămane-n suflet măcar doi lei speranță? Deci hai să-nchidem ochii, destinul e prea crunt Ne-a mai rămas visarea ca ultimă instanță, Căci vise sunt destule, speranțe nu prea sunt Poftiți, sunt prețuri bune, cam la doi lei speranță!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate