agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 579 .



Petiție în van
poezie [ ]
Să nu credeți în supremația vitezei luminii...dacă vreți să călătoriți în Univers.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [goeteri ]

2012-01-13  |     | 



Viața-i de-a dreptul cutremurătoare;
Un cifru fără cheie, de damnat,
Iluzie perpetuă de-un ”existat”
Cu care te complaci perfid... până se moare.

Își joacă rolul ilegal chiar de ți-e scris
Și o semnezi c-un nume fără noimă;
Nu corespunde scopului, e-un cânt de doină
De jale... întreruptă de-o credință-n paradis.

E-un echilibru șubred ce-ți procuri
De unul singur printre alții ai tăi, creduli,
Cu toții contractanți, la fel de nuli,
De miliarde de sentințe... fără legi și fără juri.

E cel mai important bun de-un Pământ
Ce nu știe decât de roata-i ciclu;
Născând, murind, tot ce are-ntr-un periplu,
Să preexiste... n-acordând vreun legământ.

Oh, ce de genii, de la Einstein la albină,
S-au perindat cu toții, indușii în eroare
Ascuns-având, nedrept, ziua când ”EU” le moare...
Și nu s-au revoltat... perpetuuându-și vină.

Ca zeci de mii de miliarde dispărute
Mă mor la rându-mi de-un trupesc necaz
Și-aș cere socoteală ferm, de la obraz,
Către un ce... sau cine ține datele oculte.

Am dreptul, cred și cred într-o credință,
Să-mi știu traseul contractat și nesemnat,
Cu clauze și dată... nu doar ”întâmplat”;
Că-l merit... prin câștig curat, din suferință!

Sunt un nevinovat ce-am fost creat ofrandă
Și-am sufletul cam cât o Galaxie
Și tot nu pot să fac din viața mea o bandă
Fără sfârșit... căci moartea nu învie.

E-un astăzi fiindcă-i azi că ești și tu,
Există fiindcă ești, c-altfel n-ar fi,
Sau nu știu, dacă e și tu n-ai fi, mai știi
Există, e... da?!? Sau doar există... nu!?!

Acum o știu din proprie experiență
Căci mi s-a dat un sol neașteptat;
Se pare-a fi contractul expirat
Și-s încă tânăr... și n-am penitență.

Ah Doamne... zic -așa cum zic mereu,
Dar făr-a ști precis de ce-o făceam-
De totul mi-ai fi spus direct, mă alegeam
Etern reprezentant contractual... Un comis zeu.

M-aș dedica pe veci către oricine
Să-i fiu chezaș pe merite și suflet,
Să-i spun pe șleau de termen, de cât umblet
Va avea parte... Așa cinstit, cum se cuvine!

M-aș da definitiv neantului și aș uita de mine,
Dar nu știu dacă plânsu-ajunge; cine intervine, către cine?...
09.03.2011

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!